Diferența dintre pasteurizare și sterilizare

Principala diferență - pasteurizare vs. sterilizare

Alimentele constau în alți nutrienți importanți, cum ar fi carbohidrații, proteinele, grăsimile, mineralele și vitaminele. Ca urmare a conținutului bogat de nutrienți din alimentele proaspete, acestea sunt foarte susceptibile de a distruge microbii. Astfel, alimentele sunt adesea pasteurizate sau sterilizate pentru a distruge încărcătura lor microbiană patogenă. Alimentele pasteurizate și sterilizate pot fi păstrate pentru o perioadă mai lungă de timp în condiții de refrigerare sau în condiții atmosferice normale. Sterilizarea este o tehnică de conservare bazată pe temperatură care se referă la orice proces care îndepărtează sau distruge toate formele de viață și alți agenți biologici, în principal în produsele alimentare. In contrast, pasteurizarea este o tehnică de conservare bazată pe temperatură care se referă la orice proces care îndepărtează sau distruge toate formele de microorganisme patogene, în principal în produsele alimentare. Deși acest lucru este principala diferență între pasteurizare și sterilizare, proprietățile nutriționale și organoleptice ale acestor produse pot de asemenea să difere între ele. Astfel, este important să se identifice diferența dintre pasteurizare și sterilizare pentru a selecta opțiuni mai sănătoase. În acest articol, să analizăm diferența dintre pasteurizare și sterilizare în ceea ce privește schimbările de nutrienți și parametrii senzoriali.

Ce este Sterilizarea

Sterilizarea poate fi definită ca orice proces care elimină sau distruge toate formele de microorganisme și alți agenți biologici (cum ar fi sporii) prezenți într-o regiune determinată, cum ar fi un produs alimentar, o suprafață, un volum de fluid, un ambalaj, într-un mediu biologic de cultură. Sterilizarea poate fi realizată cu una sau cu o combinație a acestor tehnologii alimentare, cum ar fi căldura, substanțele chimice, iradierea, presiunea înaltă și filtrarea. Sterilizarea este diferită de procesul de dezinfectare, dezinfectare și pasteurizare prin faptul că sterilizarea eradică, dezactivează sau îndepărtează toate formele de viață și alți agenți biologici.

Ce este pasteurizarea

Pasteurizarea este un proces de încălzire care distruge bacteriile patogene dăunătoare prin încălzirea la o temperatură specifică pentru o anumită perioadă de timp. De exemplu, laptele pasteurizat este o formă de lapte care este încălzită la o temperatură ridicată, astfel încât orice microorganisme patogene dăunătoare care pot fi prezente în laptele crud sunt distruse. Laptele pasteurizat este apoi ambalat în recipiente sterile în condiții aseptice, cum ar fi laptele ambalat Tetra sau laptele îmbuteliat în sticlă. Acest proces a fost inventat de omul de știință francez Louis Pasteur în timpul secolului al XIX-lea. Obiectivul alimentelor tratate termic este de a produce alimente care sunt sigure pentru consumul uman și pentru a-și îmbunătăți termenul de valabilitate. Astfel, alimentele tratate termic / alimentele pasteurizate au o durată mai mare de depozitare (de exemplu, laptele pasteurizat UHT poate stoca aproximativ 6 luni). Pasteurizarea este o metodă populară de tratamente termice utilizate pentru a produce lapte de lungă durată și suc de fructe. Dar produsele pasteurizate ar trebui depozitate în condiții de refrigerare, deoarece acest tratament termic nu este suficient pentru a distruge sporii microorganismelor patogene. Cu toate acestea, tratamentul termic are ca rezultat o modificare a proprietăților organoleptice (de exemplu, gustul și culoarea) și o scădere ușoară a calității nutriționale a alimentelor. 

Diferența dintre pasteurizare și sterilizare

Diferența dintre pasteurizare și sterilizare poate fi identificată în următoarele categorii majore:

Definiție

Sterilizare: Sterilizarea este orice proces care elimină toate formele de viață și alți agenți biologici prezenți într-o suprafață, alimente, material de ambalare, un volum de lichid, medicamente, instrumente sau într-un mediu biologic de cultură.

Pasteurizare: Pasteurizarea este un proces care ucide bacteriile patogene în alimentele lichide.

Termen de valabilitate

Sterilizare: Perioada de valabilitate este mai lungă decât produsele pasteurizate sau a prelungit termenul de valabilitate.

Pasteurizare: Produsele pasteurizate au o durată mai scurtă de depozitare în comparație cu produsul sterilizat

Etapele de procesare (Exemplu este lapte)

Laptele sterilizat: Diversele etape de procesare sunt implicate în timpul sterilizării laptelui sunt prezentate în figura 1.

Figura 1: Producția de lapte sterilizat

Sursa: BAT pentru industria alimentară, a băuturilor și a laptelui, iunie 2005

Lapte pasteurizat: Diverse etape de prelucrare sunt implicate în timpul pasteurizării laptelui sunt prezentate în figura 2.

Figura 2: Procesul de pasteurizare a laptelui

Istorie

Sterilizare:  Sterilizarea alimentară a fost descoperită de Nicolas Appert. El a descoperit conservarea alimentelor care a ajutat la reducerea bolilor alimentare.

Pasteurizare: Pasteurizarea a fost dezvoltată de omul de știință francez Louis Pasteur în secolul al XIX-lea.

Distrugerea microorganismelor

Sterilizare: Sterilizarea elimină toate formele de microorganisme (microbi de spoilaj și patogen) și sporii acestora.

Pasteurizare: Pasteurizarea elimină numai microorganismele patogene. Astfel, produsele pasteurizate trebuie depozitate în condiții de refrigerare. În cazul în care produsul este expus creșterii microbiene, mediile pasteurizate pot fi contaminate.

Forme de sterilizare / pasteurizare și clasificare pe baza tratamentului termic

Sterilizare: Sterilizarea poate fi realizată cu una sau o combinație de căldură, substanțe chimice, iradiere, presiune înaltă și filtrare. Autoclavă este o metodă pe scară largă utilizată pentru sterilizarea prin căldură și utilizează, în general, următoarea combinație de timp-temperatură de 121 ° C la 100 kPa timp de aproximativ 3 până la 15 minute, pentru a steriliza un produs.

Pasteurizare: Pasteurizarea poate fi realizată cu căldură. Laptele, de exemplu, poate fi pasteurizat în trei etape diferite. Acestea sunt termostate ultra-ridicate (UHT), temperaturi înalte (HTST) și temperaturi joase (LTLT).

cerere

Sterilizare:Sterilizarea se aplică în principal în industria alimentară, chirurgie medicală, industria ambalajelor, microbiologie etc..

Pasteurizare: Pasteurizarea se aplică în principal în industria alimentară (metoda de conservare a alimentelor)

În concluzie, oamenii cred că mâncarea proaspătă și proaspătă este o alternativă mai sigură, deoarece alimentele pasteurizate sau sterilizate suferă, de obicei, diferite tratamente termice care au ca rezultat distrugerea unor parametri de alimentație organoleptic și nutrițional. De asemenea, consumul pe termen lung de lapte crud proaspăt este responsabil pentru provocarea numeroaselor afecțiuni alimentare, dar laptele pasteurizat sau sterilizat nu este (sau rar) responsabil pentru provocarea numeroaselor afecțiuni alimentare. Deși, din punct de vedere nutrițional, produsele alimentare prime și cele proaspete sunt cele mai bune, produsele alimentare pasteurizate sau sterilizate sunt sigure pentru consumul uman.

Referințe:

Brown, Amy Christian (2007). Înțelegerea alimentului: principii și pregătire (ediția a 3-a). Învățarea în învățământ. p. 546. ISBN 978-0-495-10745-3.

Feskanich, D., Willett, W. C., Stampfer, M.J. și Colditz, G.A. (1997). Lapte, calciu dietetic și fracturi osoase la femei: un studiu prospectiv de 12 ani. Jurnalul American de Sanatate Publica, 87(6): 992-997.

Montville, T. J. și K. R. Matthews: microbiologie alimentară o introducere, pagina 30. Societatea Americană pentru Microbiologie Press, 2005.

Wilson, G. S. (1943). Pasteurizarea laptelui. British Medical Journal, 1(4286): 261-2.